FAPTE MARI DIN ZIUA DE AZI

“Colectia de arta romaneasca Marieta si Bucur Chiriac“,una dintre cele mai importante colectii romanesti constituite in a doua jumatate a secolului XX,s-a format prin sacrificii personale extraordinare ale celor doi fondatori,”functionari ai Statului Roman”.Ea a inceput sa fie alcatuita cu peste 45 de ani in urma si a inclus,de-a lungul timpului,importante creatii ale unor artisti romani contemporani ca si impresionante lucrari de arta populara “traditionala”sau apartinand unor artisti populari de azi.Valoarea ei s-a dovedit din ce in ce mai ridicata odata cu trecerea vremii iar istoria ei,cand va fi scrisa, va putea sa faca inteleasa mai bine realitatea sociala si tabloul cultural al epocii de unde izvoraste. Sensul existentei acesteia a devenit ,insa,tulburator prin “caracterul de danie”,atribuit de cei ce au facut-o posibila caci,incepand din decembrie 2006 intreaga Colectie a fost daruita ,pentru vesnicie,Orasului Buzau,de unde provin
fondatorii,fiind detinuta in custodie de catre Muzeul Judetean Buzau,in cadrul unei expozitii reprezentative.Un gest uimitor, cu valoare de “model social”si rar in zilele noastre,aratand “Bucuria de a darui”.Despre acest gest special s-au pronuntat numeroase personalitati ale culturii romanesti din tara si din strainatate si s-a scris si o carte de”marturisiri colective”,aparuta ,in anul 2006,cu titlul”Danie,Loc si Buna-voire”. Colectia de arta si fondatorii ei au fost distinsi ,in anul 2005,cu un “Premiu de excelenta al Patrimoniului Romanesc”

Vernisajul Colectiei de arta Marieta si Chiriac Bucur , Buzau,15 dec.,2006 -Cuvantul scriitorului Artur Silvestri, fondatorul ARP

Astazi este zi de sarbatoare caci ,dupa multi ani de staruinta ,cineva a izbutit sa faca ,in sfarsit, un dar Statului roman . Aproape ca a daruit Statului cu forta insa acest deznodamant bun s-a petrecut fiindca a gasit aici niste oameni rari , niste gospodari iar nu niste jefuitori.Putem,deci, sa ne bucuram.Si putem sa spunem si noi:”vrednic este”!sau mai bine zis”vrednici sunt”.Si sunt vrednici toti , dar mai intai si-ntai cei ce au daruit. Dar eu , pentru ce sunt aici?Vin pentru ca si eu am un dar . Acest dar este o carte;o carte despre “colectia Marieta si Bucur Chiriac “ce se deschide azi .Si m-am gandit sa fac acest dar pentru ca marile gesturi trebuie subliniate si nu lasate sa se piarda in anonimat.La noi, prea multa vreme oamenii mari si gesturile mari au ramas in penumbra si se uita repede ; dar cine conteaza cu adevarat si e bine vazut de Dumnezeu si de oameni trebuie sa se cunoasca iar gesturile mari sa se ia drept exemplu si model .Dar este acesta un model ?Acesta e un gest capital! Si de ce aceasta ?Pentru ca doi oameni modesti, doi romani obisnuiti din Romania – iar nu niste miliardari facuti in “vremea Ducai Voda”-au daruit o avere -pentru ca este o avere-si in loc s-o lase altora – care sunt din sangele lor – au dat-o celorlalti,care sunt “din sangele mare”,au daruit ,ádica, Neamului.Acesta este un gest rar in ziua de azi si s-a facut cu greu caci abia dupa zece ani de chin si de staruinte s-a gasit un Gospodar,aici la Buzau capabil a intelege ca nu maririle desarte au greutate si raman ci fapta buna si gestul bun. El nu merita lauda pentru ca astazi este “in scaun” ci pentru ca este un gospodar , o notiune pe care va trebui sa o re-invatam ca sa nu pierim.Tot ceea ce spun evoca ,de fapt,modele sociale si este indrumare catre firesc caci asa trebuie sa se intample lucrurile in Romania si oriunde pe Pamant .Conjunctia binelui hotareste :cand este o danie de facut,trebuie sa existe bunavoire.Si aici a existat.Si dania se face pentru un loc,adica pentru locul de unde se trag acesti daruitori.

Insa, fara sa ne putem explica eroarea, astazi noi parca nici nu mai gandim si nu vedem realitatile in felul ce s-ar cuveni .Il ascultam pe Florentin Popescu si eram absolut consternat auzind cum spunea ,cu timiditate si aproape stanjenit , ca ar fi bine ca noi sa aratam ce-i al nostru.Iata, deci, ca aici am ajuns: sa trebuiasca sa repetam indemnuri catre axiome ! Dar nicaieri in societatile asezate nu exista aceasta mentalitate de a trai cu privirea in pamant si de a spune ca noi nu suntem in stare de nimic.Taranii din Proventa n-au emotie si nu sunt stingheri in a-si afirma ” taranitatea ” lor esentiala si nu isi imagineaza ca astfel ar fi dispretuiti, decazuti din rang ori eliminati din istorie.Numai la noi exista acest complex de inferioritate care ni s-a inoculat de catre o pseudo-elita de neispraviti ce staruie in a ne convinge ca suntem incapabili,ca n-avem istorie,ca n-avem valori,ca n-am creat in istoria universala nimic. Si,pe langa acestea,si ca a fi european insemneaza a face ceea ce fac altii,imitand stupid si fara efect cand ,de fapt,a fi european inseamna a afirma “geniul locului tau “.

La drept vorbind, aceasta Europa ne va obliga sa fim noi insine dupa ani multi de domnie a aproximativului si a falsilor profeti ai sfarsitului nostru iremediabil iar cei ce s unt inspaimantati ca o sa ramanem fara ceea ce ne-a dat Dumnezeu sa se adune si sa stea linistiti.A fi european inseamna esentialmente si ireductibil a fi din partea locului,adica de aici!.Numai la marginea imperiului,unde noi ne-am lasat impinsi, se traieste cu teama ,cu frica si cu ochii in pamant,gandindu-te ca iti faci cu greu un loc minor la masa ca o sluga si primesti niste firimituri.Patologia neincrederii ce ne-a cuprins,va disparea curand insa dispare nu dintr-o data ,ci cu gesturi aparent mici,marunte,dar multe,cum este si acesta din ziua de azi,de aici,de la Buzau .

Cartea ce am facut sa existe , am facut-o nu doar ca sa fie dania mea ci ca sa arat ca prin momente mari si prin astfel de adaosuri si prin elogiul locului ce ni l-a lasat Dumnezeu fiecaruia dintre noi,Romania de maine ar putea sa fie ca soarele pe cer.Doamne ajuta!